La Conferinţa Internaţională de Spectroscopie Nucleară care a avut loc în iunie 1975 la Dubna a prezentat o sinteză asupra rezultatelor obţinute de noi privind calculul observabilelor beta. Comunicarea a fost primită cu deosebit interes de către participanţi.

Din iulie 1977 prof. univ. dr. Traian Creţu şi-a reluat activitatea la catedră, predând cursuri de fizică la facultăţile Electronică şi Telecomunicaţii şi Mecanică. Din 15 septembrie 1980, la vârsta de 43 ani, devine prin concurs profesor universitar, titular al catedrei de Fizică, Institutul Politehnic Bucureşti.

În concluzie, lucrările ştiinţifice elaborate de prof. univ. dr. ing. Traian Creţu ar putea fi împărţite în următoarele domenii:

1) Interacţia particulelor de energie înaltă cu nucleele emulsiilor nucleare;

2) Stabilirea şi precizarea schemelor de dezintegrare a nucleelor radioactive. În acest sens s-au obţinut rezultate experimentale privind dezintegrarea beta şi gamma a următorilor izotopi radioactivi: ¹⁵³Gd, ¹⁰¹Tc, ⁹⁹Mo, ⁹⁵Tc, ⁹¹Mo, ^91m Mo, ⁹⁷Tc, ¹⁰¹Mo, ¹⁷¹Lu, ¹⁶⁹Lu, ¹⁶⁷Yb, ¹⁵³Tb, ¹⁵³Dy, ¹⁵¹Tb, ¹³⁷CS, ¹⁶¹Tu şi ¹⁵⁹Ho;

3) Studiul teoretic al dezintegrării beta. În acest domeniu a fost verificată influenţa diferiţilor factori, cum ar interacţia cvasiparticulă-fonon etc. asupra probabilităţii de tranziţie beta. Au fost efectuate calcule concrete ale observabilelor beta pentru următoarele tranziţii nucleare: ¹⁵⁵Eu-¹⁵⁵Gd, ¹⁶⁷Ho-¹⁶⁷Er, ¹⁶⁶Ho-¹⁶⁶Er, 186^Re-¹⁸⁶Os, ¹⁸⁸Re-¹⁸⁸Os, ^l70Tm-¹⁷⁰Yb, ⁵⁷Mn-⁵⁷Fe;

4) Studiul experimental al efectului Sumoto. A fost prima dată determinată dependenţa înălţimii manşonului de dielectric pe electrodul aflat sub înaltă tensiune de vâscozitatea dielectricului şi tensiunea superficială a acestuia;

5) Metode de vâscozimetrie radioactivă. S-a stabilit modul de măsurare a vâscozităţii în funcţie de numărul de impulsuri înregistrat prin deplasarea unei surse radioactive în fluid;

6) Probleme metodice privind înregistrarea radiaţiei nucleare. Aici iniţial s-a ocupat de contori alfa cu scântei. Apoi lucrări cu caracter metodic privind prelucrarea şi măsurarea spectrelor beta complexe;

7) S-a ocupat şi de analiza prin activare şi radioactivitatea atmosferei. În acest domeniu lucrările efectuate au fost comunicate la diferite sesiuni ştiinţifice, nefiind aduse sub formă de publicaţii.

Atât la Universitate cât şi în cadrul Institutului Politehnic Bucureşti a căutat să antreneze studenţii la munca de cercetare în cadrul cercurilor ştiinţifice studenţeşti. Practic, la fiecare sesiune a condus 2-3 lucrări ştiinţifice pentru studenţi. Multe din ele au fost premiate, unele dintre ele chiar la faza pe ţară. A considerat că una dintre sarcinile cele mai importante ale unui cadru didactic este asigurarea unui material didactic adecvat pentru pregătirea corespunzătoare a studenţilor. În acest sens, a publicat la Editura Didactică şi Pedagogică, precum şi pe plan local, cursuri pentru studenţii de la secţiile de ingineri şi subingineri. De asemenea, considerând că pregătirea corespunzătoare a candidaţilor pentru concursul de admitere constituie o garanţie a pregătirii lor ulterioare, s-a ocupat de scrierea unor cursuri şi a unor culegeri de probleme în acest sens. A fost, de asemenea, recenzent la mai multe cărţi de fizică apărute la Editura Didactică şi Pedagogică şi referent la mai multe teze de doctorat.

Pentru merite în munca profesional ştiinţifică a primit următoarele medalii:

1) Medalia"A 50-a aniversare a Partidului Comunist Român", decret nr.137/1971;
2) Medalia ,,25 de ani de la proclamarea Repu,blicii", decret nr.180/1972;
3) "Medalia muncii", decret nr.506/1972;
4) Medalia ,,30 de ani de la eliberarea României de sub dominaţia fascistă", decret nr.140/1974;
5) Medalia comemorativă "A 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă", decret 168/1984.

În anul 1987, împreună cu un grup de colaboratori (G. Călin, Gh. Macarie, P. Ştiucă, R. Grigorescu, R Chişleac, C. Udriste), primeşte premiul Academiei Române ,,Dragomir Hurmuzescu", pentru “Grup de lucrări privind conversia energiei solare în energie termică şi optimizama randamentului de captare a energiei solare în centralele solare”.

În septembrie 1991 primeşte de la Academia Regală suedeză de ştiinţe, comitetul Nobel pentru Fizică, invitaţia de a trimite propuneri pentru acordarea Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 1992.

Începând cu anul 1994 a contribuit la reapariţia Revistei de Fizică şi Chimie, numele său fiind legat, din păcate pentru puţin timp definitiv de activitatea acesteia, publicând fără excepţie în fiecare număr.

Începând cu anul 1992 a colaborat cu prof. univ. Wolfgang H. Seeling de la catedra de Fizică aplicată a Universităţii Tehnice din Darmstadt - Germania, participând în iunie - iulie 1992 la un curs de pregătire în vederea predării cursului de fizică în limba germană în cadrul departamentului din I.P.B..

În martie 1995 a fost în Germania, invitat de prof. univ. W. Seeling, în vederea scrierii unui curs de fizică bilingv pentru studenţi, rămas din păcate neterminat.

Activitatea de cercetare ştiinţifică s-a concretizat în elaborarea (singur sau în colaborare), în cei peste 36 de ani de activitate ştiinţifică, a 25 de cărţi manuale, culegeri de probleme, a peste 80 de lucrări ştiinţifice publicate în ţară şi străinătate.

Principalele sale repere biografice sunt consemnate în prestigioasele lucrări Who’s Who, editate de Biographical Centre Cambrige CB 23 QP, England and American Biographical Institute Research Association.

S-a stins vineri, 20 octombrie 1995, după o suferinţă scurtă pe care nimeni nu a crezut-o atât de gravă, întristând familia, colegii şi pe toţi cei care l-au cunoscut. A fost înmormântat la loc de cinste, în curtea bisericii ortodoxe din satul natal Traniş, comuna Năpradea, judeţul Sălaj.

Biblioteca personală, cuprinzând 500 de volume lucrări tehnico-ştiinţifice,în limbile română, germană, rusă şi engleză, a fost donată, post-mortem, de către familie, Departamentului Fizică al Universităţii "Politehnica" Bucureşti.

La propunerea Consiliului Local al Primăriei comunei Năpradea, Inspectoratul Şcolar al judeţului Sălaj a emis decizia prin care Şcoala gimnazială Năpradea cu clase I-VIII să poarte, începând cu 1 septembrie 2002, numele TRAIAN CREŢU.