După o colaborare de un sfert de veac cu prof. univ. dr. ing. Traian I. Creţu în domeniul cercetării ştiinţifice din diverse ramuri ale fizicii, îmi permit să aduc o modestă contribuţie memoriei profesorului, care să nu se constituie într-un simplu encomion, ci să evidenţieze rigoarea sa ştiinţifică, pasiunea sa pentru promovarea noului, progresului în activitatea ştiinţifică şi didactică; în acest sens, îmi aduc aminte de meticulozitatea cu care calculam coeficienţii Clebsch-Gordon, Wigner, în epoca de pionierat de la sfârşitul anilor 60, când încă nu existau programe de calcul în domeniu, nici cel puţin în FORTRAN – IV.

S-a studiat fenomenul de retroîmprăştiere a radiaţiilor nucleare beta, efect observat pentru prima dată de L. Danguy. S-a formulat o explicaţie teoretică a fenomenului prin introducerea unei secţiuni diferenţiale de interacţie a radiaţiei beta cu materialele solide; pe baza acestui studiu s-a introdus în laboratorul de fizică atomică şi nucleară al Politehnicii Bucureşti o lucrare aplicativă pentru studenţi, unde se măsurau grosimi ale diverselor materiale (Cu, Zn, Pb, Fe etc.) în raport cu intensitatea radiaţiei retroîmprăştiate şi înregistrată cu detectoare cu fereastră de mică, astfel îmbinând studiile teoretice cu aplicaţiile practice.

În studiul efectului Sumoto, a influenţelor vâscozităţii şi a tensiunii superficiale ale unor dielectrici asupra intensităţii fenomenului, s-a folosit o instalaţie concepută şi construită cu mijloace proprii în acelaşi laborator de fizică al Politehnicii Bucureşti. S-a formulat o explicaţie generală a fenomenului în cadrul comportamentului electrohidrodinamic Landau al dielectricilor organici; lucrarea teoretică a primit confirmarea internaţională – Brit. J. Appl. Phys (D).

Un domeniu deosebit îl formează spectroscopia nucleară de cercetare comună privind studiul dezintegrării  şi al capturii electronice, în regiunea Lantanidelor, cu izotopi neutronodeficitari şi nuclee deformate. În studiile teoretice s-a folosit un model uniparticulă cu potenţial Woods-Saxon, cu luarea în considerare în Hamiltonianul nuclear a termenilor, care marchează interacţiunea Coriolis, interacţiunile cuasiparticulă-phonon, forţele spin-spin, a efectului pola-rizării de spin a miezului nuclear asupra tranziţiilor beta permise (¹⁵⁵Eu, ¹⁶⁷Ho, ¹⁸⁶Re, ¹⁷⁰Tm).

În cadrul Institutului Unificat de Cercetări Nucleare (IUCN) – Dubna, URSS, s-a continuat studiul dezintegrării beta în Laboratorul de Probleme Nucleare (LiaP) după programul BETARZ de spectroscopie nucleară în flux de protoni. Cercetarea spectrelor beta s-a efectuat cu ajutorul unui spectrometru magnetic fără fier în câmp magnetic toroidal. Contribuţia cea mai importantă a constat în formularea unei metodici care a permis prelucrarea spectrelor beta complexe şi obţinerea unor rezultate recunoscute pe plan internaţional asupra observabilelor beta (forma spectrelor continue beta, energia maximă în spectrele beta, intensitatea liniilor de tranziţie). Spectrometrul beta cu prismă magnetică “ Apelsin” din LiaP a fost astfel certificat (vezi lucrările din “Nukleonika”- Poland, ”Acta Physika Polonika”, “Izvestia Akad. Nauk” sau cartea “Spectroscopia nucleară aplicată” - Izdv. Akad. Nauk, Moskva, 1976) şi în felul acesta s-au precizat dezintegrările pozitronice ale izotopilor ¹⁷¹Lu, ¹⁶⁹Lu, ¹⁵¹Tb,¹⁶⁷Yb, ¹⁵³Dy în lucrări publicate în reviste de prestigiu şi recunoaştere internaţională.

În anii '80, de pionierat, pentru studiile din domeniul folosirii energiilor regenerabile, profesorul T. Creţu a condus lucrări privind analiza staţiilor energetice solare de putere care se instalau în ţara noastră;  se evidenţiază în mod deosebit calculul densităţii fluxului solar pe o imagine plană folosind o metodă de statistică matematică în analiza densităţii spectrale de energie din legea Planck, care a condus la o optimizare geometrică a instalării modulelor heliostatice pentru o staţie energetică de putere. Totalitatea lucrărilor conduse de profesorul T. Creţu a fost apreciată la un înalt nivel, iar colectivul său de cercetare a primit prestigiosul premiu “D. Hurmuzescu” pentru fizică al Academiei RSR, în anul 1987.

Ţinem să remarcăm, pentru puţinii rămaşi, care mai cred în revirimentul învăţământului de fizică în preuniversitar, lucrarea profesorului T. Creţu “Metode de prelucrare a datelor experimentale în fizică”, folosită în preuniversitar ca manual pentru un studiu opţional încă din anii 80. Datele prezentate în acest manual se legau elegant şi eficace de cunoştinţele de statistică matematică furnizate în preuniversitar de disciplina matematică. Ar fi de dorit o reeditare a manualului.
Ar fi meritoriu pentru colaboratorii profesorului de a contribui la susţinerea şcolii gimnaziale “T. Creţu”-Năpradea, Sălaj, prin expertiză, furnizarea de echipamente de laborator cu instrucţiuni de lucru, cărţi pentru bibliotecă, abonamente la reviste actuale de matematică,fizică şi chimie, sprijinirea elevilor pentru participarea la parteneriate cu alte şcoli în programele extracurriculare.

Prof. univ. dr. G. MACARIE
Universitatea "Politehnica" Bucureşti